Luftwaffe, Constanta, 1944 … 2014 (partea a II-a)

Continuam periplul nostru prin timp in partea de Sud a Constantei, o parte a orasului considerata drept “industriala”, dar nu lipsita de istorie proprie. Dupa cum am vazut in partea I a seriei 1944…2014, cu 70 de ani in urma, cartierul de case KM 4 era prezent pe harta Constantei dar parea a fi ultimul avanpost al urbanismului in extremitatea meridionala a orasului. Si totusi… Spre surprinderea mea, ceea ce numim astazi KM 5 exista si era destul de bine conturat. Mult mai putin case decat in prezent, dar configuratia strazilor s-a pastrat cu acuratete.

 

KM 5

In 1944, KM 5 era un cartier tanar al urbei, unde cumparau pamant cei ce doreau ca pe langa casa pe care intentionau sa o construiasca sa aibe si o gradina de dimensiuni generoase. Ne putem edifica de aceasta priving harta fotografica: cateva case razlete si o multime de gradini. Ceea ce inseamna ca aproape toate casele din aceasta arie au fost ridicate dupa razboi. Paradoxal, desi comunismul este asociat cu arhiectura terna, standardizata, a lui Le Corbusier, a cartierelor de blocuri gri, inghesuite, in Romania, pana la initierea programului de sistematizare, in 1974, s-au ridicat (de cele mai multe ori la propriu, chiar de catre proprietari) cartiere de case. Dupa vizita lui Ceausescu in Corea de Nord, in ’71 a inceput dementa sistematizarii, a stramutarii oamenilor de la sate in orase. O trauma din care avem inca a ne recupera.

Ceea ce este uluitor este faptul ca strazile actuale urmeaza exact traseele vechilor drumuri. Si asta desi s-au construit sute de case, s-au pavat strazile, toate intr-un regim politic ce nu dadea doi bani pe proprietatea privata.

Limita parteii locuite a Constantei era pe undeva prin dreptul actualei reprezentante Tiriac Auto. Unde, de altfel, este si acum. In 70 de ani, orasul nu s-a extins nici macar cu 1 km in extremitatea sudica. Se pot observa si cateva cuiburi de mitraliera si transee. In 1944, Armata Romana se pregatea de un iminent asalt sovietic, se construiau in graba cazemate, sisteme defensive. N-a fost cazul…

Gradinile si livezile au disparut odata cu ridicarea caselor in anii ’50 si ’60, caroiajul strazilor s-a pastrat conferind legitimitate acelor locuinte.

 

Viile Noi & Aeroport CET

1944, Constanta, Viile Noi. Zona este vecina cu KM 5 si pastreaza aceeasi caracteristica: cateva case razlete si o multime de gradini, livezi si, desigur, culturi de vita-de-vie. In partea stanga a imaginii se afla Aerportul Constanta, a carui sala de asteptare s-a pastrat pana azi, devening baza sportiva Hidrotehnica.

Intersectia B-dul Aurel Vlaicu cu Str. Caraiman. Se observa craterele bombelor lansate de aviatia sovietica in intentia de a incendia rezervoarele de peterol ale Oil Terminal.  Astazi, acele bombe ar fi cazut exact pe benzinaria Rompetrol, pastrand cumva traditia. Case, multe case, toate construite dupa razboi. Ca si in cazul cartierului de case KM 5, Viile Noi a scapat ca prin urechile acului de sistematizarea ceausista. In anii ’80, o parte din case au fost demolate pentru a se construi sirul de blocuri ce flancheaza bulevardul.

Oare cati din cei ce locuiesc astazi in acele case cunosc istoria acelor locuri. A putea vedea ce exista, exact, cu precizie, acum 70 de ani, pe perimetrul casei tale este ca si cum ai vedea pentru prima data fotografia strabunicului tau, cazut pe front.

 

Toate aceste cartiere de case din sudul orasului, KM 4, KM 5, Viile Noi, erau sortite buldozerelor dementei comuniste in anii ’90. Ar fi fost puse la pamant fara nici o indoiala, pentru a se ridica alte siruri de blocuri gri si reci. Din fericire, prin conjunctura istoriei, povestea acestor case continua.

 

 Aeroport Constanta (CET)

Detaliu al Aeroportului Constanta, pe locatia caruia rezida astazi CET-ul orasului. Insemnarile de pe fotografia Luftwaffe indica cladirea garii aeroportuare si a unor pozitii de anti-aeriana. Pe perimetrul aeroportului se pot observa avioane de transport. Aviatia militara folosea cu precadere aeroportul Mamaia.

 

 VA URMA…

Lasati un comentariu